Programul de Guvernare Locală Sibiu 2024 – 2028

Ruxandra Cibu Deaconu, candidata Alianța Dreapta Unită la Primăria Sibiu

I. SĂNĂTATEA PE PRIMUL LOC

Sibiul are nevoie de servicii medicale publice de cel mai înalt nivel, iar pentru acest lucru este absolut necesar să punem la punct un plan de investiții, de dezvoltare a unei structuri suficiente și de modernizare a unităților existente, astfel încât fiecare sibian să poată accesa gratuit, conform legii, serviciile medicale de bază, respectiv pe cele de urgență.

A.Spital Municipal

  1. Crearea Spitalului Municipal Sibiu, după preluarea Spitalului CFR, este o prioritate, iar investițiile în creșterea spațiului de care dispune acest spital vor fi și ele prioritare.
  2. Preluarea sub administrare locală a Spitalului CF reprezintă o oportunitate uriașa pentru îmbunătățirea și asigurarea de servicii medicale pentru sibieni și un pas înainte pentru constituirea unui nou Spital Municipal, prin parcurgerea rapidă a tuturor pașilor legislativi și administrativi necesari.
  3. Nevoia unui Nou Spital Municipal este independentă de proiectul “Noului Spital Județean”, care nu doar că este extrem de întârziat, dar și anevoios de construit, având în vedere dimensiunile sale foarte mari. În plus, caracteristicile sale specifice unui spital județean și chiar regional vor genera presiune pe serviciile medicale ce pot fi oferite locuitorilor municipiului Sibiu. În plus, amplasarea nu este una favorabilă celor mai multe dintre cartierele Sibiului.

B. Un nou spital pentru sibieni

  1. În contextul unui Spital Județean foarte vechi, subdimensionat și cu unele secții rămase la un nivel precar de dotări, crearea unui Spital Municipal modern, multidisciplinar, cu servicii de asistență medicală integrată, pentru sibieni se arată a fi o soluție rațională.
  2. Ne propunem construirea unui nou corp de clădire pentru viitorul Spital Municipal, de aproximativ 150 – 200 de paturi, care să ofere servicii medicale pentru sibieni, în oraș, cu acces la îndemână din toate cartierele orașului, având specialitățile medicale standard.
  3. Pentru acest lucru este nevoie de identificarea rapidă a unui teren care să permită demararea rapidă a acestui obiectiv de sănătate.

C. Policlinică municipală și centre de permanență

  1. Construirea unei policlinici municipale care să ofere servicii de permanență care să preia din presiunea asupra camerei de gardă a Spitalului Județean Sibiu reprezintă o altă provocare dar și o necesitate pentru gama de servicii medicale oferite sibienilor.
  2. Policlinica poate fi sau nu integrată cu viitorul Spital Municipal, iar ea poate fi anticipată de un centru de permanență temporar, până la finalizarea preluării și construirii Spitalului Municipal, care să asigure sibienilor accesul la servicii medicale de bază 24 din 24, în urma desființării centrului Cedonia.
  3. Necesitatea unui centru de permanență vine ca urmare a închiderii centrului Cedonia, situație care generează un gol pe piața serviciilor medicale gratuite pentru sibieni și crește presiunea asupra Spitalului Județean.
  4. Pe termen lung ne propunem înființarea a cel puțin 3 centre de permanența în diferite cartiere ale orașului Sibiu, în cadrul cărora vor fi puse la dispoziția medicilor spațiile și dotările tehnico-medicale necesare desfășurării serviciilor medicale primare.
  5. Centrele medicale de permanență vor fi cabinete care funcționează în regim de gardă și vor asigura gratuit, prin contracte cu Casa de Sănătate, continuitatea asistenței medicale primare a colectivităților locale arondate.
  6. Prin centrele de permanență, serviciile medicale de urgență vor putea fi acordate tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat al acestora.
  7. Rolul centrelor de permanență:
  8. degrevează sistemul de primiri urgențe
  9. crește accesul la servicii medicale primare pentru categoriile defavorizate, precum și pentru urgențele minore ale copiilor, în afara programului medicilor de familie.
  10. Achiziționarea unei autospeciale de consultații la domiciliu și punerea acesteia la dispoziția Centrelor de permanență, prin Hotărâre de Consiliu Local, se rezolvă problema consultațiilor la domiciliu pentru persoanele în vârstă, greu deplasabile, cu dizabilități.

D. Sprijin pentru medici de familie

Acordarea de facilități medicilor de familie pentru stimularea înființării de cabinete și pentru dotarea acestora la cele mai ridicate standarde de tehnologie medicală, inclusiv prin oferirea de locuințe temporare de serviciu, prin acordarea de facilități de creditare și prin popularizarea acestor cabinete.

E. Înființarea Direcției de Sănătate și Asistență Medicală Sibiu

DSAMS va funcționa în subordinea Primăriei și va avea obiective clare:

  1. Administrarea spațiilor și personalului angajat în centrele de permanență
  2. Gestionarea rețelei de servicii medicale specializate – logopedie, kinetoterapie, screening, consiliere psihologică – adresate grupurilor vulnerabile/grupuri dezavantajate/grupuri de risc
  3. Stimularea natalității prin sprijinirea cuplurilor care se confruntă cu probleme de infertilitate
  4. Administrarea cabinetelor medicale/stomatologice/de psihologie și logopedie din fiecare școală/liceu
  5. Coordonarea unităților medicale din subordinea Primăriei Sibiu

F. Sport egal sănătate

Investiții în sportul de masă pentru copii și adulți, prin înființarea de secții pentru toate sporturile, în cadrul Clubului Sportiv Municipal Sibiu, în urma unor studii și analize privind solicitările cetățenilor.

G. Centre și programe de prevenire

Investiții în programe de prevenire prin care să se realizeze o informare corectă cu privire la sănătate și modul în care pot fi evitate cele mai multe dintre bolile comunitare ale secolului 21.

H. Construirea unui centru de îngrijire paleativă cu un număr suficient de paturi conform necesităților Sibiului.

II. SIBIUL OAMENILOR

Sibiul trebuie să redevină un oraș al oamenilor și pentru asta toate proiectele de dezvoltare trebuie să fie făcute având în centrul lor interesele locuitorilor, creșterea confortului public al acestora, accesul la servicii publice de calitate, fără discriminare și fără costuri excesive.

A.Regenerarea cartierelor

  1. Cartierele sibiene formate preponderent din clădiri vechi, consturite înainte de 1989, trebuie să fie în centrul unei regenerări care să aducă transpformarea acestora în spații moderne, confortabile, în măsura în care permite structura acestora.
  2. Programele de reabilitare termică trebuie accelerate, iar aspectul locuițelor colective trebuie îmbunătățit radical în cadrul acestor procese de reabilitare, atât la exterior, cât și la nivelul acoperișurilor și la interior.
  3. Intenționăm să finanțăm studii coerente care să stabilească nivelul de profunzime arhitecturală la care se poate ajunge prin aceste reabilitări, astfel încât ele să poată fi finanțate parțial sau integral din fonduri europene.
  4. Regenerarea cartierelor trebuie făcută pe plan extins, atât la imobile, cât și la zonele din jurul acestora, astfel încât spațiile să devină unele moderne, să rivalizeze cu orice cartier de blocuri din Europa.
  5. Integrarea de parcuri, spații verzi, parcări etajate, supra sau subterane, în toată această regenerare va fi obligatorie. În acest fel, oamenii vor beneficia de un confort ridicat acasă, în propriile cartiere, valoarea locuințelor va crește implicit, iar nivelul de trai va crește și el direct proporțional

B. Urbanism în Secolul 21

  1. Finalizarea realizării documentației PUG, aflată într-o fază avansată de elaborare, de către cei care au câștigat licitația organizată de Primăria Sibiu.
  2. Eliminarea și rezolvarea divergențelor semnalate de arhitecții sibieni și de cetățeni în cadrul noului PUG, pentru ca documentația de urbanism ce va reprezenta principalul instrument de dezvoltare urbană a Sibiului să reprezinte dorința cetățenilor orașului și să urmărească principalele direcții stabilite prin planurile de dezvoltare și de mobilitate.
  3. Impunerea unui regim riguros de construire, conform PUG, pentru fiecare investiție publică și privată.
  4. Elaborarea de PUZ-uri de către primărie ori de câte ori este oportun, pentru a menține dezvoltarea orașului în ritmul și pe direcția dorită de administrație, eliminând astfel soluțiile care pot compromite sau ocoli standardele de urbanism dorite în Sibiu.

C. O primărie transparentă – deschidem primăria din prima zi

  1. Activitatea Primăriei Sibiu trebuie să fie transparentă pentru toți cei care plătesc taxe și contribuie astfel la buna funcționare a orașului.
  2. Vom pune în dezbatere și aprobare hotărâri de consiliu care să stabilească clar obligațiile primăriei din punct de vedere al:
  • informațiilor puse la dispoziția publicului, pe toate palierele de activitate
  • audiențelor pe care le susține atât primarul, cât și angajații din subordine, în funcție de atribuțiile pe care le au
  • ritmul conferințelor de presă, al rapoartelor anuale și informărilor publice transmise pe site-ul propriu și prin intermediul presei
  1. În fiecare lună vor fi publicate cheltuielile principale ale primăriei și corespondența acestora cu bugetul aprobat pentru fiecare an.
  2. Vom oferi explicații pentru schema de personal și pentru fiecare post plătit din banii primăriei, pentru înființarea și desființarea oricărui post din cadrul administrației locale.
  3. Vom stabili termene clare pentru fiecare tip de document pe care Primăria Sibiu este obligată să-l elibereze cetățenilor sau persoanelor juridice, iar depășirea acestor termene va fi justificată de persoanele care răspund de acest lucru.

D. Fără corupție, fără nepotisme

  1. Vom reglementa și monitoriza clar fluxul și termenele pentru depunerea declarațiilor de avere și de interese pentru toți angajații din Primăria Sibiu care sunt prevăzuți de lege pentru a depune astfel de declarații.
  2. Accesul la aceste declarații va fi îmbunătățit în așa fel încât acesta să fie la îndemâna oricărui cetățean al orașului Sibiu.
  3. Participarea la concursurile de angajare organizate de primărie a rudelor de gradul I a personalului angajat vor fi publice, astfel încât să existe o transparență totală a oricăror relații de rudenie între persoanele angajate în Primăria Sibiu.
  4. Va fi înființat un departament anticorupție, care se va ocupa cu verificarea plângerilor și reclamațiilor făcute de sibieni, inclusiv sub anonimat, pentru ca orice suspiciune de favorizare sau de împiedicare a accesului la serviciile publice, la contractele cu Primăria sau la orice alt tip de relație să fie transmisă în cel mai scurt timp autorităților competente.
  5. Vom avea zero toleranță față de actele de corupție, nepotismele, relațiile nejustificate între angajați ai primăriei și terți, care să aducă prejudicii financiare și de imagine Primăriei Sibiu.

E. Servicii pentru toți, servicii incluzive

  1. Serviciile oferite de Primăria Sibiu cetățenilor orașului și persoanelor juridice vor fi făcute transparent, fără discriminare de timp, de calitate sau de oportunitate.
  2. Ne vom crea mecanismele de supraveghere și control care să se asigure că niciun factor intern sau extern nu vor perturba aceste principii de bază, care să asigure o relație echidistantă și reciproc avantajoasă pentru toți contribuabilii din Municipiul Sibiu.
  3. Prioritate pentru acordarea de servicii corecte persoanelor cu dizabilități de orice tip, pentru a acea acces echitabil la serviciile publice.
  4. Ne vom asigura că serviciile publice vor fi oferite fără discriminare, pentru tineri și vârstnici, pentru persoane care au nevoie de sprijinul nostru, pentru persoane cu dizabilități.
  5. Un departament anti-discriminare va verifica toate plângerile care au ca obiect discriminarea de orice tip în cadrul activităților primăriei.

F. Consultarea sibienilor și management de cartier

  1. Vom demara în cel mai scurt timp elaborarea unui regulament care să urmărească procedurile care să permită consultarea permanentă cu cetățenii, cu ONG-urile, cu alte forme de organizare fără personalitate juridică a sibienilor, astfel încât nivelul de încredere, de informare și de rezolvare a problemelor sau solicitărilor cetățenilor din Sibiu să fie foarte ridicat.
  2. Vom urmări înființarea unor structuri de management de cartier, care să reprezinte interfața dintre Primărie, serviciile acesteia și cetățeni. Crearea funcției de manager de cartier, în limitele permise de lege, ar putea fi o soluție prin care responsabilitatea administrării directe a celor mai frecvente activități publice în cartiere să fie preluată de aceste persoane contractuale.
  3. Consultarea mediului de afaceri și a ONG-urilor
  4. Vom înființa o structură care mențină permanent legătura cu companiile, cu instituțiile publice și cu ONG-urile din Sibiu, pentru a descoperi cu o frecvență crescută problemele, osbtacolele și modul în care acestea pot fi rezolvate sau depășite, dar și pentru a putea îmbunătăți permanent activitatea și serviciile primăriei.
  5. Înființarea unui serviciu de sesizări și sugestii pentru companii și ONG-uri, în cadrul departamentului de control, în directa subordine a primarului.
  6. Siguranță în orice colț al orașului
  7. Nivelul de siguranță va trebuie să fie unul ridicat indiferent de cartier, de depărtarea față de centru sau de veniturile persoanelor care locuiesc în aceste cartiere.
  8. Atenția pentru siguranța copiilor, în școli, în parcuri și în alte zone în care sunt vulnerabili va fi o prioritate, pentru Poliția Locală, care va trebuie să elaboreze în cel mai scurt timp un plan pentru creșterea gradului de siguranță din Sibiu.
  9. Poliția Locală va fi direct responsabilă de prevenirea faptelor sociale și va trebui să pună la punct un sistem de colaborare cu poliția județeană, astfel încât prevenirea faptelor, oprirea în cel mai scurt timp a celor care încalcă legea și prinderea contravenienților și infractorilor să fie o prioritate de grad zero.

G. Zona metropolitană

  1. Trăim împreună cu sute de ani și vrem să trăim în continuare în cele mai bune condiții, împreună cu locuitorii din localitățile periurbane. Serviciile publice de transport, investițiile în parcurile industriale, accesul la finanțări și facilități, trebuie făcute în colaborare cu orașele și comunele din inelele Zonei Metropolitane, după finalizarea înființării și contopirii Asociațiilor de Dezvoltare Intracomunitară existente.
  2. Sibiul are condițiile și trebuie să devină un oraș metropolitan, pentru a-și continua dezvoltarea armonios și în același plan cu locuitorii săi, care au decis că Sibiul este un centru de migrație atractiv, și de aceea trebuie să țină pasul cu cerințele populației stabilite în granițele naturale și în cele extinse ale sale. În aceeași măsură, orașul trebuie să ofere populației existente condițiile normale de extindere, prin lărgirea cartierelor, a suprafețelor locuite, a celor de servicii comerciale și de servicii publice.
  3. Tursib trebuie să devină o companie de transport metropolitan, astfel că vor fi făcute toate demersurile legislative și administrative pentru ca acest lucru să fie posibil în cel mai scurt timp, cu respectarea tuturor principiilor de finanțare corectă și echitabilă, în spiritul și litera legislației privind zonele metropolitane.
  4. Celelalte servicii existente sau în curs de implementare, precum managementul deșeurilor, serviciile de apă și canal, alte servicii publice, vor fi integrate în organizarea Zonei Metropolitane Sibiu.
  5. Rețeaua de infrastructură de sănătate, școlară, culturală trebuie să-și extindă amprenta pentru a putea acoperi toate solicitările populației, la cele mai înalte niveluri.

 

III. MOBILITATE EGAL LIBERTATE

Supraaglomerarea traficului auto este problema cea mai acută și mai des invocată de majoritatea locuitorilor orașului, este un corset care limitează sever libertatea de mișcare, consuma inutil timpul, îngrădește viața fiecăruia dintre noi. Îi afectează deopotrivă pe conducătorii auto, pe pietoni și pe ceilalți utilizatori de mijloace alternative de transport, afectează afacerile, comerțul, construcțiile și serviciile publice, frânează dezvoltarea economică și împiedică salvarea de vieți aflate în pericol. Fluidizarea traficului auto trebuie abordată în cadrul mai larg al îmbunătățirii mobilității urbane, având în vedere toate formele de transport, infrastructura necesară și cadrul urbanistic în care se desfășoară.

A. Direcții de investiții pentru o mobilitate mai bună

Pentru rezolvarea sistematică și de durată a problemei voi propune, in calitate de Primar, acțiuni și proiecte sectoriale, în următoarele subdomenii:

  1. Modernizarea infrastructurii de circulație;
  2. Abordarea transportului la nivel metropolitan;
  3. Regandirea transportului public, de marfă și tehnologic;
  4. Mijloace alternative de mobilitate;
  5. Dezvoltarea sistemului integrat de parcari si noduri intermodale;
  6. Managementul activ al traficului;
  7. Aplicarea principiilor PMUD.

B. Acțiuni specifice pentru o îmbunătățirea durabilă a mobilității

  1. Realizarea zonei metropolitane Sibiu prin asocierea cu localitățile învecinate, valorificarea posibilităților pe care le oferă prevederile legale ale asocierii pentru rezolvarea în cadru mai larg al problemelor de transport;
  2. Regândirea infrastructurii de transport ca rețea pe ansamblul zonei periurbane care afectează Sibiul, aceasta cuprinzând și localitățile Cisnădie, Şura Mică, Cristian, Poplaca, Răşinari, Şelimbăr şi Şura Mare, din coroana 1 metropolitană, și, ulterior, din coroana a doua metropolitană.
  3. Realizarea șoselei de centură sud a municipiului Sibiu și conectarea cartierelor la sistemul perimetral format de autostradă și centura sud;
  4. Realizarea proiectului și promovarea investiției privind trenul urban pe căile ferate care exista deja in oras: Zona Industrială Vest – Aeroport – Gara Turnişor – Gara Sibiu – Vasile Aaron – Şelimbăr.
  5. Considerarea obiectivelor de interes regional ca zone cu complexitate deosebită, care necesită soluții deosebite: aeroportul, gara, spitalul județean, zona industrială, centrul istoric.
  6. Investiții pentru asfaltarea străzilor de pământ sau balast, modernizarea străzilor cu cale de rulare deteriorata, realizarea de noi poduri, pasaje, pasarele, realinieri de străzi cu scopul lărgirii amprizei stradale şi măririi capacităţii de trafic;
  7. Realizarea de străzi noi și proiectarea de străzi colectoare în zone de extindere urbanistică, tratarea ca priorități a retelei stradale: Calea Surii Mici si Calea Surii Mari la intrarea în municipiul Sibiu, drumul de legatura dintre cartierele Turnisor, Obor si Gusterita, crearea de drumuri de legătură noi între cartierele Terezian si Lazaret;
  8. Construirea unui pasaj rutier subteran care sa permita tranzitarea fara oprire a intrarii in Sibiu si decongestionarea intersectiei strazilor Vasile Milea, Semaforului si Rahovei;
  9. Realizarea unui pod nou peste Cibin în zona cartierului Reșița, care sa conecteze cartiere fără legătură directă în prezent: Lazaret si Obor;
  10. Reconfigurarea intersecțiilor si străzilor cu blocaje de trafic;
  11. Realizarea de parcări supraetajate, subterane sau supraterane, în zonele critice, cu prioritate pentru: parcare subterană în Piața Gării, parcare supraterana Piața Cibin, parcare supraterană Piata Vasile Aaron;
  12. Îmbunătățirea sistemului de parcări publice, cu instituirea regimurilor de parcare turistica și parcare rezidențială, corelate cu reevaluarea tarifelor și modernizarea sistemelor de plată;
  13. Dezvoltarea sistemului de transport în comun în defavoarea utilizării mașinii personale, încurajarea transportului ne-motorizat şi în special a traficului pietonal, utilizarea bicicletelor, trotinetelor electrice și altor mijloace alternative;
  14. Aplicarea pe scară lărgită a măsurilor de creștere a siguranţei rutiere și pietonale, în corelare cu soluțiile pentru fluidizare si eliminarea timpilor morti;
  15. Conceperea și realizarea rețelei orasenesti de piste pentru biciclişti și pietoni pe principiul utilitatii, astfel incat sa fie conectate, să lege oamenii de locurile in care au nevoie sa ajunga;
  16. Dezvoltarea retelei pistelor de biciclete, inclusiv trasee integrate parcurilor și cursurilor de apă: Trinkbach, Cibin, Valea Săpunului, Rossbach, Viile Sibiului;
  17. Extinderea transportului public de persoane, optimizarea orarelor de circulaţie şi achiziționarea de vehicule moderne, nepoluante, pentru realizarea unui transport predictibil și confortabil;
  18. Completarea traseelor de transport în comun cu legături spre cartierele noi de locuinţe: Tineretului, Veterani, Reşiţa, Ştrand 2;
  19. Dezvoltarea transportului electric public de mare capacitate, în condiții de intermodalitate și siguranță;
  20. Instituirea de benzi de trafic dedicate pentru mijloacele de transport în comun, în paralel cu modernizarea stațiilor de așteptare și înființarea de noi stații care să ofere protecție și confort calatorilor;
  21. Creșterea eficienței transportului public prin modernizarea sistemului automat de taxare, completarea sistemului de management al flotei de vehicule și informarea dinamică a călătorilor în stații și în vehicule;
  22. Reconfigurarea ca zone intermodale a punctelor de sosire a călătorilor în oraș: aeroport, gara, autogari; crearea de puncte de transfer la nivelul rețelei multimodale și construirea de parcări de transfer (park&ride) la intrările în oraș;
  23. Modernizarea trotuarelor pietonale și eliminarea situațiilor neconforme: subdimensionare, stalpi și indicatoare incorect amplasate, rampe pentru handicapați incorect realizate sau absente, treceri de pietoni lipsă, absența mobilierului stradal de odihnă pentru persoane cu dificultăți motorii;
  24. Diminuarea efectelor de baraj natural pentru circulația pietonală și nemotorizată prin realizarea mai multor poduri și pasaje pentru traversarea râului Cibin și traseelor de cale ferată;
  25. Adaptarea spațiilor publice și a sistemului de transport în comun pentru deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă: planeizarea infrastructurii pentru pietoni la traversare, accesibilizarea pasajelor prin rampe cu pantă conformă, lifturi sau alte mecanisme de transport, adaptarea stațiilor de transport public și a instalatiilor aferente;
  26. Realizarea de stații pentru încărcarea vehiculelor electrice sau hibride (mașini, biciclete, autobuze de mică capacitate)
  27. Creșterea siguranței circulației prin marcare diferențiată, semaforizare și semnalizare corespunzătoare, iluminat inteligent la trecerile de pietoni, montarea unor delimitatoare pentru pistele de biciclete;
  28. Creşterea siguranţei deplasării cu bicicleta prin oraş prin separarea pistelor de biciclete de suprafaţa carosabilă și utilizarea unor materiale de calitate care să asigure siguranta pe suprafața de rulare;
  29. Creșterea gradului de utilizare a traseelor pietonale prin utilizarea unor materiale de calitate pentru continuitatea suprafeței de mers, plantarea de copaci care să asigure umbra și montarea de mobilier stradal de odihnă;
  30. Realizarea unor străzi și piațete urbane cu prioritate pentru pietoni, în perimetrul zonei istorice, implementarea conceptului shared-space pentru coexistența diferitelor moduri de deplasare;
  31. Întreținerea sistematică și modernizarea rețelei de străzi, poduri și podețe, parcări, trotuare, pasaje subterane și alte cai de acces din municipiu, dezvoltarea acestora și adaptarea permanentă la necesitățile cetățenilor.

IV. SIBIUL VERDE, CURAT ȘI ECOLOGIC

Orașul Sibiu are nevoie de aer curat, de spații verzi, de mijloace naturale de reducere a poluării urbane specifice. Oamenii au nevoie de locuri în care să se relaxeze, să se deconecteze de la stresul zilnic și există o opinie unanimă privind nevoia majoră de parcuri înverzite, în apropierea cartierelor.

Pentru asta, este nevoie ca suprafețele verzi existente, atât cele naturale, cât și cele artificiale, să se extindă rapid, prin plantări și proiecte arhitecturale specifice pentru a putea ajunge la maturitate în cel mai scurt timp.

Regenerarea verde a orașului va aduce o dublare a suprafețelor verzi artificiale existente, uniform distribuite pe suprafața Sibiului.

În același timp, ridicarea gradului de curățenie a Sibiului este o necesitate indiscutabilă, atât din punct de vedere al calității, cât și al sistemului de lucru.

Nu în ultimul rând, reducerea impactului activităților municipale asupra mediului trebuie accelerată prin toate mijloacele, astfel încât viața sibienilor să se îmbunătățească radical și din acest punct de vedere.

  1. Identificarea unor spații disponibile si achizitionarea de terenuri in cartierele deficitare, pentru a fi amenajate ca zone verzi, crearea de insule-gradină în toate cartierele, diminuarea suprafetelor betonate si asfaltate in favoarea suprafetelor verzi si ecologice;
  2. Reamenajarea parcului Sub Arini ca zonă verde urbană emblematică pentru orașul Sibiu;
  3. Amenajarea complexa a raului Cibin si zonelor adiacente, astfel incat sa devina coloana albastra-verde a Sibiului, un spatiu al vietii urbane si nu un obstacol pentru oameni;
  4. Punerea în valoare a zonelor verzi neamenajate al căror potențial turistic și de agrement nu este exploatat: Dealului Gușteriței, Valea Săpunului, Campsor;
  5. Amenajarea complexă a zonei lacurilor de retentie din Valea Aurie pentru agrement și activități sportive, cu facilități destinate tinerilor și enclave-gradină pentru persoane varstnice;
  6. Amenajarea spațiilor adiacente căii ferate prin dotarea cu diverse funcțiuni destinate petrecerii timpului liber (grădini urbane, spații de promenadă) și considerarea măsurilor necesare pentru siguranța persoanelor și animalelor de companie;
  7. Urbanizarea spațiului cuprins între zona industrială Vest şi valea Rusciorului, cu prevederea de spaţii verzi și zone de agrement;
  8. Mobilarea parcurilor și zonelor verzi cu echipamente sportive pentru tineri si adulți, împreuna cu grupuri sanitare și mobilier stradal de odihnă;
  9. Dezvoltarea capacității operaționale a serviciului specializat pentru intretinerea parcurilor, inclusiv prin atragerea de specialiști din domeniul peisagistic și silvic, cu scopul de a amenaja, întreține și regenera întreaga suprafață a obiectivelor pe care le administrează;
  10. Utilizarea inteligentă a terenurilor disponibile prin dezvoltarea de zone pentru locuit  dezvoltate sustenabil si zone verzi care să asigure o viață de calitate;
  11. Conversia terenurilor periferice în spații verzi și zone pentru recreere, împădurirea terenurilor agricole degradate aflate în proprietatea orașului;
  12. Reducerea amenințărilor de mediu: poluarea aerului, poluarea fonică, efectele zonelor industriale și a infrastructurii majore de transport (aeroport – autostrada – cale ferată).
  13. Protejarea și îngrijirea rețelei de ape interioare orașului, eliminarea poluării prin scurgeri necontrolate și depozitarea de gunoaie, transformarea tuturor suprafetelor de apa din oras in oaze de verdeață la dispozitia cetățenilor;
  14. Monitorizarea constantă și eficientă a aerului in zona centrala si in principalele puncte cu risc de poluare, alertarea institutiilor statului abilitate sa intervina pentru depistarea poluarilor si eliminarea surselor de noxe.
  15. Asigurarea curateniei stradale si a celorlalte spatii publice la nivel impecabil, de natura sa asigure sanatatea publica si sa faca cinste statutului de oras turistic;
  16. Dezvoltarea de proiecte locale adaptate la specificul fiecărui cartier sau zone urbane, pentru modernizarea infrastructurii destinate colectarii deseurilor, cu îmbunătățirea aspectului arhitectural și evitarea mirosurilor, poluarilor accidentale și murdaririi străzilor, igienizarea tuturor tomberoanelor și platformelor de depozitare a deseurilor;
  17. Îmbunătățirea colectării selective a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, reciclarea şi reintroducerea lor în circuitul productiv, urmărirea modului în care operatorul desemnat realizeaza prevederile contractuale în ce privește ritmicitatea și calitatea serviciului prestat;
  18. Monitorizarea funcţionarii sistemelor de canalizare şi a staţiei de epurare, igienizarea malurilor cursurilor de apă, decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari și evitarea producerii inundațiilor;
  19. Urmarirea si reglementarea activitatilor firmelor de constructii astfel incat sa evite murdarirea si poluarea strazilor, sa asigure curatenia in santiere si protejarea vecinatatii zonelor in care se lucreaza;
  20. Sprijinirea proiectelor pentru dezvoltare economică durabilă: încurajarea tehnologiilor nepoluante de ultimă generație, utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară, stimularea investițiilor în energie curată și utilizarea automobilelor electrice;
  21. Implementarea unui sistem de management energetic, creșterea eficienței energetice a clădirilor proprietate publică și a întregului fond construit, utilizarea eficientă a energiei în sectoarele în care Consiliul Local poate influenţa prin decizii şi măsuri administrative;
  22. Reabilitarea termică a clădirilor municipale și sprijinirea pe plan local a programelor guvernamentale pentru blocurile de locuințe;
  23. Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde şi energiei electrice la clădiri publice prin instalarea de panouri solare, panouri fotovoltaice şi baterii de stocare pentru reducerea consumului de gaze naturale şi a cheltuielilor cu energia;
  24. Promovarea și cofinanțarea investiţiilor pentru producţia de energie locală (cogenerare de înaltă eficienţă, instalaţii termice solare şi fotovoltaice, instalaţii termice folosind biomasa);
  25. Realizarea infrastructurii subterane pentru comunicaţii electronice în întreg orașul, pentru eliminarea cablurilor aeriene pozate pe stâlpi și clădiri.

 

V. SIBIUL CULTURAL ȘI TURISTIC

Cultura și turismul se leagă dintotdeauna sutele de ani de existență a acestui oraș, pentru că oamenii au fost dintotdeauna atrași de Sibiu în primul rând pentru moștenirea culturală a sa. Pentru a trece la nivelul următor, este nevoie însă de o nouă viziune, de programe inovatoare și de curaj. Mai multă cultură de calitate și turiști care nu mai stau 1,2 nopți de cazare, ci o săptămână.

 A. Legături culturale –  Capitală Culturală Europeană permanentă

  1. Sibiul nu s-a născut capitală europeană, ci a devenit una prin multitudinea de evenimente culturale care s-au organizat de-a lungul anilor, pe fondul caracterului multicultural al acestui oraș și al predispoziției sociale pentru o cultură de calitate.
  2. Sibiul poate deveni o capitală culturală permanentă printr-o bună administrare și activități intense de promovare a evenimentelor. Este nevoie de o echipă dedicată care să prospecteze piața globală de evenimente itinerante, să propună un calendar multianual de spectacole și evenimente de amploare și să mențină legătura dintre Sibiu și marile orașe culturale ale lumii

B. Posibile evenimente ce pot susține un calendar cultural intens pe tot parcursul anului

    1. Sibiul multi-cultural: sași, maghiari, români, comunitatea rromă – crearea de evenimente care aduc împreună toate comunitățile (cu specific gastronomic, muzical, meșteșuguri, teatru și film etc.)
    2. Zilele orașului Sibiu
    3. Evenimente de promovare a meșterilor și artizanilor locali susținute de către Primărie – care să promoveze identitatea culturală și artistică sibiană
    4. Evenimente destinate copiilor și tinerilor – ateliere de creație, competiții sportive, muzicale
    5. Susținerea extinderii și diversificării Târgurilor de Craciun/ Paște printr-o viziune nouă care să atragă mai mulți turiști, în colaborare cu echipa organizatorilor acestor târguri.
    6. Teatru in aer liber, muzică în aer liber în colaborare cu Filarmonica
    7. Reorganizarea comerțului stradal prin promovarea exclusiv a meșteșugarilor și artiștilor locali, pentru susținerea tradițiilor și a artei sibiene.
    8. Organizarea de evenimente tematice.
    9. Exploatarea spațiului cultural Fabrica de Cultură, prin posibilitatea închirierii spațiului de către sectorul privat pentru desfășurarea evenimentelor culturale.

C. Turism de calitate

  1. Crearea mai multor puncte de informare turistica, moderne și ușor accesibile turiștilor (posibilitatea de a lăsa feedback, sugestii  în legătură cu vizita lor în Sibiu)
  2. Promovarea orașului Sibiu și a obiectivelor turistice din oraș folosind platformele de social media.
  3. Bugete mărite pentru eforturile de marketing internațional ale Primăriei Sibiu, pentru atragerea de turiști care să-și petreacă mai multe zile în oraș, pentru creșterea numărului de înnoptări și a gradului de ocupare din spațiile de cazare.
  4. Facilități turistice mici dar cu impact: spații de încărcare a telefoanelor, spații de depozitare temporară a bagajelor, trasee de transport în comun special gândite pentru traficul de turiști (gară, aeroport, centru)
  5. Suport, inclusiv de marketing, acordat companiilor din HoReCa pentru a-și îmbunătăți calitatea serviciilor oferite, inclusiv prin competiții și concursuri cu premii finanțate de primărie.
  6. Instalarea de panouri publicitare de informare, care să prezinte programul săptămânal al evenimentelor care se desfășoară în Sibiu

D. Dezvoltarea și restaurarea obiectivelor turistice, muzee

  1. (Re)crearea de obiective turistice care sa extindă punctele de atracție pentru turiști și chiar pentru localnici, prin punerea în valoare a celor existente (ex. turnurile de intrare, puncte de belvedere, clădiri importante etc.) în colaborare cu companii de PR și marketing.
  2. Punerea în valoare a obiectivelor existente, inclusiv prin înființarea de linii de transport dedicate (Muzeu Astra, Zoo, Gușterița etc).
  3. crearea de zone de week-end-city-camping, echipate cu locuri de joaca și alte facilități.
  4. Realizarea unor studii aprofundate privind potențialul Sibiului, pentru a identifica noi obiective turistice, în special culturale și istorice, care să crească interesul pentru oraș.

E. Concursuri de soluții pentru un Sibiu cultural

  1. Constituirea unei comisii compusă din oameni de cultura care să vină cu experiența lor profesională și să aducă plus valoare viitoarelor proiecte.
  2. Implicarea Sibienilor prin chestionarea acestora cu privire la viziunea lor asupra conceptului de Sibiu cultural (ce își doresc să vadă, unde să se organizeze etc.)

F. Patrimoniu arhitectural, restaurarea clădirilor istorice

  1. Conservarea și restaurarea tuturor clădirilor de patrimoniu  astfel încât să se protejeze elementele clădirilor, să se mențină importanța culturală și să se prelungească existența fizică a acestora.
  2. Crearea unui program de finanțare a restaurărilor clădirilor cu proprietar privat, prin acordarea de facilități și mărirea totodată a impozitelor pentru cei care refuză reabilitarea.
  3. Încurajarea proprietarilor de clădiri istorice, de patrimoniu sau doar de interes local, să restaureze clădirile prin accesarea de fonduri europene.

 

VI. SIBIUL PROSPER

O economie locală puternică înseamnă un oraș puternic, cu oameni fericiți, care au venituri suficiente pentru o viață liniștită. Stimularea bunei funcționări a economiei locale, a relației dintre mediul de afaceri și administrație, și a eliberării de documentații necesare, avize și aprobări reprezintă garanția unei economii agile, capabilă să genereze prosperitate pentru întreaga comunitate.

 

A. Atragerea de noi investiții

  1. Crearea unui departament în Primărie al cărui principal scop să fie căutarea de investitori noi. Monitorizarea permanentă a facilităților solicitate de companii și acordate de alte orașe europene, pentru ca Sibiul să poată fi competitiv din acest punct de vedere, în măsura în care poate asigura aceste facilități.
  2. Noi facilități acordate companiilor existente, în cazul reinvestirii profiturilor în unități noi, pentru ca acestea să poată beneficia de avantaje egale cu investitorii nou veniți.

B. Crearea de locuri de muncă bine plătite

  1. Stimularea domeniilor cu valoare adăugată mare, care să diversifice oferta de locuri de muncă din municipiul Sibiu și din Zona Metropolitană, pentru a crea o veritabilă concurență pe piața forței de muncă, astfel încât ritmul de creștere al salariilor să fie unul constant și sustenabil.
  2. Diversificarea industriilor existente pe raza municipiului, astfel încât economia locală să nu fie dependentă de o listă scurtă de industrii.
  3. Crearea de facilități pentru angajați în colaborare cu companiile, pentru stimularea angajării în toate sectoarele de activitate ale economiei.

C. Crearea de hub-uri de inovație și creativitate

  1. Modernizarea economiei locale cu industrii ale viitorului se poate face prin stimularea start-up-urilor, prin facilitarea centrelor de cooperare, prin punerea laolaltă a specialiștilor, în hub-uri de cercetare și inovație, finanțate de Primăria Sibiu.
  2. Crearea unei echipe care să mențină colaborarea adminsitrației cu centrele de inovație și creativitiate, pentru stimularea direcțiilor dorite de Primăria Sibiu, necesare pentru dezvoltarea armonioasă a orașului.

D. Educație armonizată cu nevoile antreprenorilor

Abordat și la capitolul educație, adaptarea rețelei de învățământ pentru nevoile economiei locale este esențială pentru a genera o ofertă de forță de muncă specializată, educată și pregătită pentru noile meserii ale viitorului. Legăturile cu unitățile de învățământ pot și trebuie să fie susținute de Primăria Sibiu, pentru o mai bună coordonare.

E. Creștem venitul mediu al sibienilor cu 50% în primul mandat

  1. Toate eforturile de susținere a economiei vor avea ca rezultat menținerea ritmului de creștere a salariului mediu net, care astăzi a ajung la aproximativ 1000 de euro, echivalent în lei.
  2. O piață a muncii competitivă, cu personal educat, va contribui la o cerere mare de personal din partea companiilor și implicit la o creștere constantă a salariilor.
  3. Simulările departamentului economic al echipei noastre arată că putem atinge o majorare cu 50% a salariului mediu net, în următorii patru ani, dacă ne îndeplinim obiectivele de atragere a investitorilor potriviți, cu măsuri care includ facilități acordate, o relație corectă a Primăriei cu investitorii și o ofertă de forță de muncă adecvată.

 

VII. SIBIUL EDUCAT

Administrația locală trebuie să se implice și mai mult atât în finanțarea infrastructurii școlare, cât și în susținerea modernizării actului de educație pentru sprijinirea nevoilor comunității locale. Încurajarea și susținerea financiară a profilelor de învățământ cu specific, stimularea extinderii activităților extracuriculare în zona educației civice, mărirea rolului de gazdă prin intermedierea dialogului dintre școli, părinți, companii, ONG-uri și instituții sunt benefice pentru ca educația să contribuie la o comunitate mai pregătită pentru provocările unui oraș modern, pentru a furniza forță de muncă educată economiei locale și pentru a susține interesele societății civile.

A. Școli moderne și orientate către nevoile comunității

  1. Modernizarea tuturor școlilor rămase în urmă.
  2. Realizarea de terenuri de sport inclusiv prin utilizarea acoperișului școlilor la clădirile cu acoperiș plan.
  3. Echiparea laboratoarelor cu tehnologii specifice domeniului de specializare
  4. Instalarea cu sisteme moderne de eficientizare/cogenerare termo-electrică
  5. Extinderea accesului la tehnologie și resurse digitale
  6. Promovarea educației pentru mediu și sustenabilitate
  7. Sprijinirea incluziunii și diversității.

B. Construim școli noi și suficiente

  1. Identificarea și alocarea de terenuri adecvate pentru construirea de noi unități școlare, ținând cont de nevoile actuale și previzibile ale populației.
  2. Elaborarea unui plan de construcție treptată pentru a asigura că fiecare cartier al orașului are acces la o școală modernă și bine echipată.
  3. Demararea studiilor și a construirii a cel puțin unui colegiu național la standarde europene, cu un număr mare de locuri, care să fie utilizat de copiii din Sibiu și din zona periurbană a orașului.

C. Stimularea cooperării între ULBS, școli și mediul de afaceri. Accent pe cercetare pentru oraș

  • Facilitarea dialogului și colaborării între Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) și companiile locale pentru a promova transferul de cunoștințe și tehnologii, precum și pentru a iniția proiecte de cercetare aplicată în domenii relevante pentru dezvoltarea orașului.
  • Înființarea de specializări universitare cerute de piața muncii din Sibiu, pe baza dialogului între companii și structurile locale de coordonare ale Ministerului Educației (IȘJ).
  • Crearea unui fond de granturi sau a unui program de finanțare pentru proiecte de cercetare derulate în parteneriat între ULBS și companii, cu accent pe inovare și dezvoltare durabilă.
  • Extinderea programelor pentru clasele și școlile cu învățământ dual, pentru pregătirea tinerilor în specializările cerute de piața muncii.
  • Dezvoltarea unei strategii de cercetare urbană care să vizeze problemele specifice ale orașului Sibiu, cum ar fi mobilitatea, protecția mediului și dezvoltarea economică.
  • Promovarea colaborării între instituțiile de învățământ superior din oraș, centrele de cercetare și administrația locală pentru identificarea și soluționarea problemelor prioritare prin intermediul cercetării aplicate.

D. Palatul Copiilor – din cenușăreasă, vedetă

  • Modernizarea și extinderea infrastructurii Clubului Copiilor din Sibiu pentru a oferi programe educaționale și recreative de înaltă calitate pentru copii și tineri.
  • Dezvoltarea unui parteneriat între Palatul Copiilor, școli, ULBS și organizații neguvernamentale pentru a oferi acces egal la resurse și oportunități educaționale non-formale pentru toți copiii din oraș.
  • Încurajarea ONG-urilor să se implice în programele educaționale non-formale ale Palatului Copiilor, prin sponsorizări, prin organizarea de cursuri și prin colaborarea cu profesori și instructori.

E. Promovarea educației non-formale

Încurajarea și sprijinirea organizațiilor neguvernamentale și a comunității în dezvoltarea și implementarea programelor de educație non-formală, care să completeze curriculumul școlar și să ofere elevilor oportunități de dezvoltare personală și socială.

Promovarea educației non-formale implică sprijinirea și încurajarea dezvoltării programelor educaționale care se desfășoară în afara mediului școlar tradițional, completând astfel curriculumul formal. Aceste programe sunt concepute pentru a oferi elevilor oportunități de învățare și dezvoltare într-un cadru mai flexibil și mai interactiv, axat pe experiență și interacțiunea directă.

  1. Identificarea nevoilor comunității: Primăria va colabora cu organizațiile neguvernamentale și cu comunitatea locală pentru a identifica nevoile și interesele specifice ale elevilor și tinerilor din Sibiu în ceea ce privește educația non-formală.
  2. Sprijinirea dezvoltării de programe educaționale: Primăria va acorda granturi sau alte forme de finanțare pentru organizațiile neguvernamentale și grupurile comunitare care dezvoltă programe educaționale non-formale. Aceste programe pot include ateliere de arte, cluburi de lectură, activități sportive și de aventură, proiecte de voluntariat etc.
  3. Facilitarea parteneriatelor: Primăria va facilita colaborarea între școli, organizații neguvernamentale, instituții culturale, mediul de afaceri și alte entități locale pentru a crea programe educaționale non-formale relevante și accesibile pentru elevi.
  4. Promovarea accesului egal: Se va asigura că programele educaționale non-formale sunt accesibile tuturor elevilor din Sibiu, indiferent de statutul socio-economic sau de alte factori discriminatorii. Se vor lua în considerare măsuri pentru a elimina barierele de acces, cum ar fi tarifele reduse sau gratuite pentru participare.
  5. Monitorizarea și evaluarea programelor: Primăria va implementa sisteme de monitorizare și evaluare pentru a evalua impactul și eficacitatea programelor educaționale non-formale, astfel încât să se asigure că acestea îndeplinesc obiectivele stabilite și să se ajusteze în consecință.
  6. Prin promovarea educației non-formale în colaborare cu organizațiile neguvernamentale și comunitatea locală, Primăria Orașului Sibiu poate oferi elevilor și tinerilor o gamă mai largă de oportunități de învățare și dezvoltare personală și socială, contribuind astfel la formarea unei comunități mai educate, mai echilibrate și mai angajate.

F. Consolidarea parteneriatelor cu părinții și comunitatea locală

  1. Creșterea implicării părinților în viața școlară prin organizarea de întâlniri periodice, ateliere și programe educaționale care să promoveze colaborarea între școală, familie și comunitatea locală.
  2. Încurajarea voluntariatului în școli și cluburi de copii, pentru a dezvolta un spirit de comunitate și pentru a oferi exemple pozitive pentru elevi.

 

VIII. SIBIUL TINERILOR

(program propus de organizațiile de tineret ale Alianței Dreapta Unită din Sibiu)

Sibiul trebuie să devină depotrivă un oraș al tinerilor și al adulților și vârstnicilor. Cu suficiente programe, facilități și proiecte care au ca scop stimularea vieții urbane a tinerilor, cu locuri de muncă și suficiente atracții pentru timpul liber, Sibiul își poate ține tinerii acasă, fără să-i mai vadă plecând.

A.Transport școlar extins și corelat cu orarul instituțiilor de învățământ aflate în subordinea PMS în colaborare cu acestea, pentru a răspunde nevoilor reale existente

Această inițiativă are ca scop facilitarea accesului elevilor la educație, reducând timpul și efortul necesar pentru a ajunge la școală și îmbunătățind astfel calitatea vieții școlare și a vieții de familie, decongestionând totodată și traficul.;

B. Masă caldă în școli – Dezvoltarea la nivel local a unei unități de producție și furnizare a mesei calde în instituțiile de învățământ subordonate, cu materie primă provenită de la producători locali.

Prin această măsură ne propunem să asigurăm o nutriție adecvată în raport cu vârsta elevilor și gradul de dezvoltare al acestora. Această inițiativă contribuie la îmbunătățirea performanțelor școlare, la reducerea absenteismului și la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor.

C. Amenajarea de spații pentru activități sportive în aer liber în toate cartiere (workout/ spații pentru exerciții fizice)

Extinderea și diversificarea spațiilor destinate activităților sportive în aer liber în toate zonele orașului reprezintă o investiție în sănătatea și bunăstarea comunității noastre. Prin amenajarea spațiilor pentru exerciții fizice, ne propunem să oferim locuitorilor orașului Sibiu oportunități accesibile pentru a-și menține un stil de viață activ. Aceste inițiative nu doar încurajează activitatea fizică accesibilă și socializarea în aer liber, ci și contribuie la îmbunătățirea sănătății fizice și mentale a comunității noastre.;

D. Vinerea verde – creșterea popularizării transportului în comun prin gratuitate oferită pe toate liniile de transport public în comun

Programul ‘Vinerea Verde’ propune o inițiativă amplă de creștere a utilizării transportului în comun în Sibiu prin oferirea gratuității pe toate liniile de transport public în ziua de vineri. Această măsură nu doar încurajează oamenii să renunțe la mașini în favoarea transportului public, ci și reduce costurile asociate deplasării, făcând acest mod de transport mai accesibil pentru toți locuitorii. Prin popularizarea și facilitarea utilizării transportului în comun, ne propunem să reducem traficul rutier, poluarea și congestia urbană, contribuind astfel la îmbunătățirea calității aerului și a vieții în oraș. ‘Vinerea Verde’ reprezintă un pas semnificativ în direcția unui oraș mai sustenabil, mai prietenos cu mediul și mai plăcut de trăit pentru toți locuitorii săi.;

E. Stagii de practică plătite în primărie – Colaborare cu instituțiile de învățământ de profil

Implementarea unui program de stagii de practică plătite în cadrul Primăriei Sibiu reprezintă o oportunitate valoroasă pentru tinerii care își doresc să-și dezvolte abilitățile și cunoștințele în domeniul administrației publice. Prin colaborarea strânsă cu instituțiile de învățământ de profil, ne propunem să oferim tinerilor posibilitatea de a dobândi experiență practică într-un mediu profesional, beneficiind în același timp de o remunerație echitabilă pentru munca lor.

Această inițiativă vine în sprijinul formării viitoarelor generații de lideri și funcționari publici, contribuind la creșterea nivelului de competențe și profesionalism în administrația locală. Prin stagii de practică plătite în Primărie, tinerii vor avea șansa să învețe direct de la specialiștii din domeniu, să se implice în proiecte și inițiative locale și să își construiască o carieră solidă în serviciul public. Această colaborare între educație și administrație este esențială pentru dezvoltarea durabilă și eficientă a comunității noastre, oferind tinerilor instrumentele și resursele necesare pentru a deveni cetățeni activi și responsabili.;

F. Creșterea implicării tinerilor în procesul decizional prin parteneriat Primărie – Consiliul Elevilor – Asociațiile studențești. Acest parteneriat va facilita schimbul de idei, propuneri și preocupări între tineri și autorități, contribuind la identificarea și soluționarea problemelor specifice ale acestei categorii de vârstă.

De asemenea, crearea unui Consiliu Municipal al Tinerilor ca organism consultativ pentru Primărie în ceea ce privește problemele care îi afectează pe tineri ar putea fi un pas important în direcția asigurării unei reprezentări adecvate a intereselor și nevoilor tinerilor în procesul decizional.

G. Împreună, putem construi un oraș mai incluziv, mai dinamic și mai prietenos cu tinerii. Avem în vedere o serie de obiective pe care să le atingă Primăria Sibiu:

  1. Modalități de retenție a tinerilor în oraș
  2. Evenimente și în restul anului, în afara verii
  3. Mai multe cișmele de apă stradale
  4. Centru medico-educațional pentru tineri și adolescenți cu adicții
  5. Centru de protecție pentru victimele violenței domestice
  6. Învățământ dual?
  7. Bugetară participativă pentru tineri
  8. Patinoar acoperit
  9. Hub-uri pentru Tineri și Spații de Lucru Comunitar: Crearea de spații accesibile și stimulente pentru tineri, unde aceștia să poată lucra, colabora și își dezvolte interesele, precum și organizarea de evenimente culturale și educative. – Înființarea unui departament specializat în consilierea tinerilor în vederea identificării oportunităților de afaceri, precum și consilierea în vederea identificării surselor de finanțare pentru înființarea acestora. De asemenea, oferirea de cursuri de antreprenoriat gratuite.
  10. Reorganizare/rebranding al palatului copiilor și mutarea într-o zonă mai centrală.
  11. Campus Sportiv – Natație – fotbal – baschet – administrat de primărie / parteneriat ULBS
  12. Autobuz de noapte pentru susținerea evenimente culturale târzii
  13. Zone de picnic pe malul Cibinului
  14. Sibiu City App – Adăugarea unei secțiuni de propuneri de la tineri/cetățeni
  15. Extinderea TNRS având în vedere că spațiile existente la momentul actual sunt insuficiente pentru desfășurarea activităților culturale specifice
  16. Program de Locuințe Accesibile pentru Tineri: Dezvoltarea de programe de locuințe sociale sau subvenționarea chiriilor pentru tinerii cu venituri reduse sau pentru cei aflați în căutarea unei locuințe
  17. Dezvoltarea unei baze de date de voluntari / ONG-uri în vederea implementării proiectelor de interes comunitar ”Voluntar în Sibiu” / Punerea la dispoziție a ONG-urilor a bazei de date de voluntari astfel încât acestea să-și poată desfășura activitatea în acord cu specificul lor. – Doar pe bază de contract de voluntariat
  18. Extinderea rețelei gratuite de Wi-Fi pe raza întreg centrului istoric al Municipiului Sibiu cât și în zone de interes public cum ar fi Parcul Belvedere / Parcul Sub Arini / Parc Terezian / Lacul Binder, etc